Conform Codului Fiscal, societatile datoreaza impozit pe cladirile ne-rezidentiale calculate cu o cota de impozitare intre 0,2 si 1,5%, in functie de decizia Directiei de Impozite si Taxe Locale (DITL).

De asemenea, Codul Fiscal prevede la Art. 460, par. 6-8, ca societatile trebuie sa realizeze o reevaluare a cladirilor pentru impozitare la fiecare 3 ani, pentru a evita aplicarea cotei de impunere majorata la 5% din valoarea cladirii. Evaluarea trebuie realizata de un evaluator autorizat membru ANEVAR.

In prezent, valoarea cladirilor in scop de impozitare nu se determina ca o valoare de piata, ci se calculeaza prin metoda costului de constructie ajustat cu deprecieri ale cladirii (daca este cazul).

Valoarea cladirilor pentru impozitare nu mai este legata de valoarea mijloacelor fixe din contabilitate. In consecinta, societatile trebuie sa-si reevalueze cladirile pentru valoarea de impozitare la fiecare 3 ani, insa nu mai sunt obligate sa realizeze o reevaluare a acelor mijloace fixe ce constau in cladiri. Totusi, anumite societati ar putea opta sa-si reevalueze cladirile in scopuri de raportare financiara daca identifica anumite beneficii ce decurg din aceasta reevaluare.

Reglementarile precizate mai sus nu se aplica si pentru terenuri, ci doar pentru cladiri. Impozitul pe teren se calculeaza ca o suma fixa pe metru patrat, in functie de categoria localitatii, localizarea terenului si se ajusteaza cu anumiti coeficienti.